VERDICT al Curții de Apel Cluj: Premierul Ponta a făcut „EXCES DE PUTERE”

România, 2015. Guvernul este obligat să organizeze, conform prevederilor legale în vigoare, alegeri parțiale locale și parlamentare. Președinția a cinci Consilii Județene trebuie aleasă în mod democratic, primarii a trei mari municipii, printre care și municipiul Sibiu, dar și 14 colegii de parlamentar. Termenul legal era de 90 de zile de la vacantarea postului.

Guvernul este informat de Autoritatea Electorală Permanentă că trebuie să organizeze alegeri parțiale și propune date concrete pentru organizarea acestora. Ultima dată propusă – 22 martie 2015. Și prefecții anunță la București că s-au vacantat posturile. Toată procedura este îndeplinită. Ministerul Dezvoltării Regionale, în cazul alegerilor parțiale locale, dar și Ministerul de Interne, au toate documentele la dosar primite.

Ministerul de Interne retrage în ultima clipă, în februarie 2015, hotărârile prin care trebuiau organizate alegeri parțiale și locale. Premierul Victor Ponta iese public și anunță că va organiza alegeri doar dacă îl obligă o instanță. PNL dă în judecată Guvernul în contencios administrativ. Horea Uiorenu, fost președinte CJ Cluj, și-a dat demisia din funcție în octombrie 2014.

În luna aprilie, Curtea de Apel Cluj – secția contencios administrativ decide că guvernul este obligat să organizeze alegerile pentru președinția Consiliului Județean Cluj. O lună mai târziu vine și motivarea: „Guvernul a făcut exces de putere”. Guvernul are dreptul de recurs în 15 zile de la comunicare, decizia nefiind definitivă.

Apărarea Guvernului Ponta: România nu are banipentru alegeri

Nu avem bani pentru alegeri, a fost poziția Guvernului Ponta în timpul procesului. Deși laudă performanțele economiei, în fața judecătorilor, apărătorii Guvernului Ponta au invocat rațiuni economice pentru care nu se organizează alegeri locale parțiale. Chiar premierul, într-o declarația la sediul PSD afirma: „dacă țara stă doar în alegeri, de muncit, când mai muncim?”. Astfel, Guvernul spune direct că nu sunt bani pentru alegeri parțiale.

„Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a ședinței Guvernului la solicitarea MAI, care a motivat cererea prin faptul că organizarea alegerilor locale și a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului pentru asigurarea pazei și altor activități„, se arată în decizia Curții de Apel Cluj.

Ministerul de Interne retrage în ultima clipă proiectele, invocând lipsa fondurilor.

Curtea de Apel din Cluj respinge punctul de vedere al apărării, precizând că nu s-au oferit elemente din care să rezulte că prin organizarea alegerilor parțiale s-ar ajunge la „imposibilitatea menținerii echilibrului bugetar”.

„Mai susține pârâtul că refuzul de a stabili data alegerilor nu este nejustificat întrucât proiectele au fost retrase urmare a fondurilor ce trebuiesc alocate, iar desfășurarea alegerilor partial pentru unitățile administrativ locale împreună cu alegerile parțiale este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate. Susținerea nu poate fi reținută. În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială și nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menținerii echilibrului bugetar. Nu trebuie omis că prognozarea cheltuielilor se face prin bugetele anuale adoptate, bugete care cuprind și cheltuieli diverse/neprevăzute precum cheltuieli cu executarea hotărârilor sau alegeri urmare a intervenției situațiilor exprese. Prin urmare lipsa de diligență nu poate justifica absența fondurilor, respectiv refuzul în stabilirea / organizarea alegerilor parțiale și nu poate fi imputat reclamantului / comunității”, este poziția Curții de Apel Cluj.

„A fost un exces de putere”

Curtea de Apel Cluj a decis că prin modul în care a acționat, Guvernul Ponta a făcut un „exces de putere”. Premierul Ponta a susținut mereu că nu va organiza alegeri parțiale, decât dacă o instanță va decide acest lucru. Deși legea este clară, când a fost întrebat de gândul de ce nu respectă prevederile legale, a răspuns: „este opinia dumneavoastră”.

„În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluționa o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva o cere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorității prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, precizează Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei sale.

Guvernul Ponta: alegerile nu sunt oportune

Premierul Victor Ponta a venit cu un alt argument pentru a bloca alegerile: nu sunt oportune. El a vorbit fie despre faptul că în România se schimbă legile electorale în scurt timp, fie că cetățenii nu sunt interesați de alegeri. Niciodată nu a explicat care sunt argumentele legale pentru care a blocat organizarea alegerilor parțiale locale și parlamentare.

Și acest argument a fost respins de instanța de la Cluj.

„Se mai susține de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităților, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorității, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiții, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene acestea trebuie respectate”, motivează decizia Curtea de Apel Cluj, arătând că un Guvern nu poate decide dincolo de prevederile legale când să organizeze alegeri.

Guvernul Ponta: nu există sancțiune pentru nerespectare legii

Guvernul Ponta s-a dus în fața instanței, arătând că nu există nicio sancțiune dacă încalcă legea și nu organizează alegeri parțiale locale și parlamentare.

„Susține pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancțiune. Susținerea nu poate fi reținută întrucât lipsa unei sancțiuni exprese în lege vizând administrația locală/ alegerea administrației nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudența CEDO și CJUE atrage sancțiuni pecuniare, iar acestea pot fi applicate și autorităților în condițiile legilor naținale, respectiv a legii 554/ 2004, neîndeplinirea unei operațiuni, emiterea unui act, inclusive refuzului nejustificat”, este poziția Curții de Apel Cluj, exprimată în motivarea deciziei sale.

După ce a decis că Guvernul Ponta a făcut un „exces de putere” când nu a organizat alegeri parțiale locale și parlamentare, că nu se poate invoca argumentul lipsei fondurilor pentru alegeri, că decizia de oportunitate nu se aplică în cazul respectării unei legi, Curtea de Apel Cluj – secția contencios administrativ a obligat Guvernul să organizeze alegeri pentru președinția Consiliului Județean Cluj.

Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de Guvern.

După aflarea veștii, președintele interimar al Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan – UDMR, și-a dat demisia. Premierul Victor Ponta a spus că situația de la Cluj se va rezolva și un liberal va deveni președintele Consiliului Județean și astfel nu se vor mai organiza alegeri locale parțiale. În locul respectării legii, premierul Ponta a propus un troc politic.